CETATEA Callatis (Mangalia)

Cetatea Callatis

<Negutatori si navigatori greci, atrasi de pozitia favorabila si de schimbul avantajos cu geto-dacii, au intemeiat de-a lungul tarmului Marii Negre, cu peste 25 de secole in urma, cateva asezari care au devenit cu timpul orase prospere. Unul dintre ele era Callatis, situat pe locul Mangaliei de azi (Callatis = cea [mai] frumoasa- in limba greaca). Paralel cu infloritoarea viata econimica, in Callatis se desfasoara si o sustinuta activitate artistica. Acest lucru il dovedesc obiectele descoperite. Astfel, din resturile unor ateliere callatiene au fost scoase la lumina obiecte fine de sticla, statuete de lut ars suflate cu aur (tanagrete), statui si monumente de marmura. Dupa aceasta perioada, urmeaza in istoria asezarii o a doua epoca de dezvoltare, in timpul stapanirii romane (inceputul secolului I al erei noastre). La fel ca metropola (Roma) si alte mari orase ale Imperiului Roman, Callatis avea numeroase institutii artistice, invatati si artisti renumiti. Aceleiasi perioade ii apartine Mormantul cu papirus, o senzationala descoperire facuta in 1959. La intrarea in parcul orasului de azi, dintr-un gorgan de pamant a fost scos un sarcofag de piatra, in care se afla un schelet, avand alaturi un papirus. Desi a ramas o taina pentru noi continutul sau, papirusul fiind deteriorat, iar interpretarile cercetatorilor diferite, se presupune totusi ca documentul apartinea unui om de vaza al cetatii.
Ca si in cazul altor asezari greco-romane de pe tarmul Marii Negre, valurile popoarelor migratoare au intrerupt dezvoltarea Callatisului. Abia in secolul al XII-lea, pe locul infloritoarei cetati de odinioara este mentionata o mica asezare portuara, iar cu denumirea actuala de Mangalia apare in documentele si hartile secolului al XIV-lea.>

- 100 de Monumente si locuri istorice ale patriei - Editura Ion Creanga - Bucuresti 1977