CETATEA TOMIS (Constanta)

Cetatea Tomis

<Au trecut mai bine de 2500 de ani de cand pe locul orasului Constanta de azi a fost intemeiata o asezare a navigatorilor si negustorilor greci veniti din orasul Milet (Asia Mica). In calatoriile lor pe mare, incercatii corabieri greci au fost atrasi de adpostul oferit de golful si peninsula formata pe tarmul Marii Negre, precum si de schimbul foarte bun de produse facut cu capeteniile locale, getii ‚”cei ce se cred nemuritori” – dupa cum relata istoricul antic Herodot. Cea mai mare inflorire o cunoaste orasul –cetate, care a capatat numele de Tomis, mai ales pe la mijlocul sec. I e.n. Stapanirea romana asupra tinutului dintre Istros (Dunare) si Pontul Euxin (Marea Neagra), devenit provincie romana, ridica cetatea la rangul de capitala. In acest timp au fost inaltate temple si edificii marete, piete publice si terme (bai), ateliere de prelucrat marmura, s-au construit strazi si cartiere noi. Dar infloritoarea cetate este pustiita de avari in anul 601. Cateva veacuri mai tarziu, pe ruineleTomisului se infiripa o mica asezare de pescari, din care, treptat, treptat, in secolele urmatoare s-a dezvoltat Constanta, modernul oras de azi, cel mai mare port al tarii la mare.
Ramasitele vechii civilizatii tomitane se intalnesc in oras aproape la tot pasul. Vestitul Forum roman – piata publica, locul de intalnire al cetatenilor orasului – se afla cam in zona de azi a Pietii Independentei. In mijlocul ei, afost inaltata in 1887 statuia marelui poet latin Ovidiu, care si-a petrecut ultimii ani ai vietii la Tomis, consemnand in operele sale („Tristele” si „Ponticele”) pretioase informatii despre viata si obiceiurile geto – dacilor. Mai pot fi vazute in Constanta de azi resturile zidului roman care inchidea la nord-vest cetatea Tomisului si ruinele portilor de vest si nord, prin care se facea iesirea din cetate. ...
Alte numeroase vestigii ale cetatii Tomis se gasesc in muzeul orasului, printre ele figurand piese a caror faima a depasit granitele tarii: statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, impreuna cu Pontos, zeul Marii Negre; statuia, tot de marmura, a sarpelui Glycon (o divinitate asiatica)s.a.>

- 100 de Monumente si locuri istorice ale patriei - Editura Ion Creanga - Bucuresti 1977

Edificiul roman cu mozaic

< Situat la capatul Pietii Ovidiu pe faleza de vest, edificiul roman monumental facea legatura intre oras si portul antic.
Edificiul a fost construit probabil in timpul unuia din imparatii romani ai dinastiei Severilor (193 - 235) sau ai dinastiei Constantiniene (324 - 364).
Pana la sfarsitul sec. al III-lea Tomis-ul a fost centrul politic-administrativ al provinciei romane Scitia Minor (Scythia Minor), epoca din care au ramas
numeroase urme arheologice care atesta importanta orasului.
Constructia dateaza din sec. III -IV avand in vedere si decoratia policroma a pavimentului, caracteristica pentru mozaicurile romane. In provinciile romane
din Peninsula Balcanica s-au dezvoltat in special mozaicuri cu motive geometrice si mozaicuri -covor. Edificiul a fost reparat in diverse etape pana in sec. VI
cand a cazut in ruina. Vestigiile monumentului au fost descoperite, cercetate si restaurate in anii 1958 -1959 de catre un colectiv de specialisti al Muzeului
de Istorie si Arheologie din Constanta.
Destinatia intregului ansamblu, asezat pe trei terase legate intre ele cu scari, era comerciala, legata desigur de activitatea portului. Dinspre oras se ajungea la
prima terasa, probabil acoperita, cu o pardoseala avand suprafata de cca. 2000 mp (100 X 20 m), formata din mozaicuri policrome (7 culori). Este unul din cele
mai mari mozaicuri pastrate din lumea romana. Din intreaga suprafata au ramas cca. 400 mp de mozaicuri alcatuite din chenare florale si geometrice, care
incadreaza motivul central compus din doua cercuri incadrate intre trei dreptunghiuri. Primul cerc este ornamentat cu ramuri de maslin, frunze stilizate, cupe,
securi, scuturi, iar cel de al doilea, simplu si uniform, cu solzi dispusi in inele concentrice. Mozaicarii romani au conceput motivele decorative ca o reflectare la
activitatile desfasurate zi de zi in locurile unde erau aplicate (scene marine pentru terme, firme, pravalii etc.).
Sub terasa cu mozaic s-au gasit 11 incaperi boltite ce serveau ca magazii si depozite. Deasupra intrarii uneia dintre ele se afla gravat numele lui Hermes, zeul
comertului. A treia terasa, la cativa metri sub nivelul celei de a doua, acoperea de asemenea magazii si pravalii si se intindea pana la cheiurile portului.
Prin lucrarile de restaurare efectuate ansamblul a fost protejat, construindu-se totodata si o cladire moderna de beton armat care adaposteste pavimentul
mozaicat, iar in incaperile boltite s-au deschis diverse magazine redandu-i-se edificiului functia sa comerciala.>


- Constructii Monumentale - Editura Stiintifica si Enciclopedica - Bucuresti 1989 -

O iluistrata de la acest obiectiv:

Si o ilustrata cu muzeul de arheologie in aer liber:

Tomis