< Cetatea
Histria se afla pe malurile lacului Sinoe, din vecinatatea satului Istria (50 km N de Constanta), fost golf al Marii Negre in sec. VII (i.e.n.).
Colonistii milesieni din Asia Mica ioniana au intemeiat colonia greaca Istria (Histria) in sec.VII i.e.n.(cca. 656 sau 625 i.e.n.).
Din ratiuni politice si economice, familii conducatoare ale orasului-stat Milet, impreuna cu unii dintre locuitorii sai, s-au stabilit in N Marii Egee,
Hellespont si Pontul Euxin, intemeind numeroase cetati printre care Istros, Tomis, Tyras, Olbia si altele. Populatia traca autohtona din regiune Dobrogei,
s-a dovedit dornica de a face schimburi comerciale cu locuitorii Istriei, care a devenit oras infloritor in epoca elenistica. Dependent de Roma, in urma
campaniei lui M. Terentius Varro Lucullus (72/71 i.e.n.). orasul este cucerit si distrus de Burebista (c. 55 i.e.n) pentru ca sa cunoasca o noua inflorire
in timpul stapanirii romane, pana in sec.III - VI e.n., cand este distrus de goti si apoi de avari si slavi. Uitat si acoperit de pamant si vegetatie, este
descoperit de marele nostru arheolog Vasile Parvan (1882 -1927), care a organizat la Istria un important santier arheologic. In anul 1914 ruinele orasului
au fost dezgropate, lucrarile continuind, cu intermitente, pana in ultimii ani.
Cetatea Istros (Histria) era aparata de o incinta ce inchidea, la inceput o vasta zona de 60 ha, pentru ca in sec.II e.n., dupa diversele invazii si distrugeri,
sa se reduca la cca. 30 ha. Zidul elenistic din sec. IV -II i.e.n., prevazut cu porti si turnuri, a fost construit dintr-un <emplecton> (umplutura) de calcar si
sist, prins intre doua paramente legate prin grinzi transversale. Deosebit de interesant era sistemul de apeducte, cele mai vechi gasite pe teritoriul tarii
noastre. Trei apeducte aduceau apa de la o distanta de 40 km, prin canale formate din cca. 40000 de blocuri de piatra, zidite cu ciment impermeabil si
acoperite cu lespezi de piatra. Orasul -cetate cuprindea cladiri oficiale, terme, piata, teatrul, portul maritim si mai multe temple din zona sacra dominata de
templul lui Zeus (sec. VI -V i.e.n.). Constructia acestui templu era de tip peripter (cu coloane laterale), dar nu se cunostea numarul si nici stilul coloanelor
(probabil dorice). In apropiere de templul lui Zeus s-au gasit fragmente de cornisa si frontoane, blocuri de arhitrava si doua tambure de coloana ale unui mic
templu doric de marmura, dedicat "Marelui Zeu" de catre un locuitor al insulei Thasos, din N Marii Egee. Templul Afroditei dateaza probabil din perioada elenistica
(sec. III i.e.n.) si este construit din piatra de calcar local...Toate aceste temple impreuna cu numeroasele altare de sacrificii sunt amplasate pe o platforma
stancoasa din zona sacra, formand acropola cetatii; ele reprezinta cel mai important sanctuar grecesc scos la suprafata, pana in prezent in Romania.>
- Constructii Monumentale - Editura Stiintifica si Enciclopedica - Bucuresti 1989 -