PESTERA POLOVRAGI (GJ)

< Raul Oltet a sapat de-a lungul mileniilor in calacarul Muntilor Parang si Capatanii minunate chei si numeroase formatiuni carstice, acestea constituind unele
din cele mai importante monumente ale naturii din nordul Olteniei. Cheile Oltetului, cu peretii lor verticali, distantati la 3-4 m in partea inferioara si la 10 -20 m
in cea superioara, permite urmarirea mai multor nivele de eroziune.
Pestera Polovragi este situata pe malul stang al Oltetului, la o altitudine de 670 m si la 20 de m inaltime fata de talvegul raului. Ea se aflala 6 km nord de
DN 67 -Targu Jiu - Rm. Valcea si 500 m de sfanta manastire Polovragi. Pestera a fost modelata de apele Oltetului in banda de calcare jurasice din sudul
Muntilor Parang si Capatanii, lata de 1 -1.5 km, aici avandu-si obarsia un izvor carstic ce apare, in chei, chiar in dreptul portalului pesterii. Intrarea in pestera
se afla in imediata apropiere a drumului forestier, ce urca in chei. Este una din pesterile mari ale tarii noastre, avand o lungime de peste 9 300 m (impreuna cu
galeriile laterale) si care se situeaza, din acest punct de vedere, pe locul 5 intre pesterile din tara. Este alcatuita dintr-o galerie principala orizontala, din care
se desprind, in special in prima si ultima portiune a ei, galerii laterale mici, multe din ele colmatate cu aluviuni.
Pestera Polovragi a fost cunoscuta din timpuri stravechi, cercetarile arheologice au scos la iveala urme materiale inca din epoca bronzului. Prima descriere a ei
facuta de Joannes, in anul 1868 pentru ca in 1901 scriitorul Al. Vlahuta sa o aminteasca in vestita lucrare "Romania Pitoreasca". In 1929 ea este cercetata si de
Emil Racovita si R. Jeannel, pentru ca cercetarile arheologice sa fie efectuate de catre C.S. Nicolaescu -Plopsor in anul 1952.
De-a lungul galeriei principale, electrificata in anul 1984 pe o lungime de cca. 800 m, pot fi distinse trei sectoare:
Primul sector se intinde de la intrare si pana in dreptul galeriei Stalpului (cca. 400 m) si incepe cu doua culoare laterale mici, mai important fiind cel din dreapta
(culoarul liliecilor). Acest sector are latimi de 8 -10 m si inaltimi de la 2 pana la 8 m. Este portiunea cea mai spatioasa, fara ornamentatii calcitice. Spre mijlocul
sectorului, in stanga, putem admira pe tavan scurgeri de mondmilch, vermiculatii de argila (piei de leopard), precum si cateva gururi.
Cel de-al doilea sector (sectorul Ogive) este cuprins intre "Culoarul Stalpului" si "Culoarul Sufocant", avand o lungime de aproape 200 m. In acest sector galeria
isi mentine aceeasi latime, dar este mult mai scunda decat precedenta, doar 1 pana la 2.5 m, iar plafonul este aproape plan. Aici sunt prezentate formatiuni
carstice specifice unei pesteri (stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, hornuri etc.).
Ultimul sector, lung de peste 200 m, este cuprins intre "Culoarul Sufocant" si extremitatea nordica a galeriei electrificate. In aceasta portiune, atat latimea cat si
inaltimea galeriei se reduc simtitor, iar sinuozitatea ei se accentueaza, observandu-se numeroase prabusiri si mult material aluvionar. Admiram si in acest sector un
frumos grup de stalactite, stalagmite, coloane, stilolite ce se oglindesc in apa unor gururi. Tot in acest sector, pe peretele drept al galeriei apare un desen facut cu
negru de fum (probabil de un calugar), ce reprezinta simbolul mortii cu o coasa in mana.
Pestera Polovragi ofera vizitatorilor un peisaj subteran aparte, format din diferite simboluri: Scaunul lui Zamolxe, Mos Craciun, Domul Mare si Domul Mic, precum si
numeroase draperii si scurgeri parietale. >
Informatiile sunt din pliantul pesterii.

Dupa vorbe si timbre sa trecem la lucruri serioase:

Va voi prezenta imaginile de anul asta din pestera, pentru cei care ati vizitat-o pentru aducere aminte iar pentru cei care inca nu au facut-o pentru a le starni curiozitatea. Este o pestera frumoasa, usor de survolat (nu chiar ca la Pestera Ursilor, dar bine). Ca sfat, nu fotografiati la ducere spre punctul de maxim ci la intoarcere, peisajele sunt mult mai frumoase, stalactitele stralucesc altfel. Grafitti-urile le voi prezenta la topicul dedicat de la CALEIDOSCOPUL TURISTIC. Vizionare placuta!

Minunat!