PESTERA PONOARE (MH)

<PESTERA PONOARE
Sinonimii: Pestera Podului, Pestera de la Podul Natural, Pestera de la Cracu Muntelui, Pestera de la Podu de Piatra.
Localizare si cai de acces. Este un obiectiv speologic bine cunoscut, mai ales datorita invecinarii sale cu faimosul Pod Natural cu care este inrudita. Pestera Podului se afla in dealul Cracu Muntelui, la o altitudine de 265 m, in centrul comunei Ponoarele. Soseaua asfaltata ce porneste din Baia de Arama face serpentine largi ocolind depresiunea Ponoarele si urca apoi pe langa centrul civic al comunei. In apropiere se afla ramificatia spre Padurea de Liliac, unde in fiecare inceput de mai are loc marea nedeie olteneasca „Sarbatoarea liliacului ”.
Soseaua se angajeaza apoi chiar peste arcada de piatra a Podului Natural – monument al naturii – punct in care se afla o placa indicatoare si un mic popas turistic. Se poate parca masina in acest loc. O poteca ne conduce, dupa cativa zeci de metri, in portalul pesterii.
Date istorice. Prima descriere stiintifica, desi sumara, afost facuta de C.N. Ionescu in 1913. In 1928, P.A. Chappuis si A. Winkler exploreaza intreaga pestera, iar rezultatele sunt publicate in 1951.
Descriere. Este o pestera complexa, polietajata, cu doua deschideri. Intrarea de la Podul Natural esteo arcada larga de 15 m si inalta de 3 m, deschizand accesul intr-o galerie descendenta pe primii 30 m, apoi suborizontala. Lungimea totala este de 734 m. Galeria are dimensiuni mari, de 10-12 m latime si 5-8 m inaltime. Podeaua este acoperita cu argila moale si material carstic fin. ...
Galeria Fosila este bogat concretionata cu domuri stalagmitice, stalagmite, stalactite, draperii foarte lungi si stalactite fistulare. Desi nici aceasta pestera nu a fost crutata de unii turisti si se poate vedea cum unele stalagmite au fost taiate cu ferastraul (!), ea este spectaculoasa mai ales in Sala Finala.
Conditii de vizitare. In anotimpul uscat se poate vizita in orice tinuta. Se recomanda folosirea cizmelor deoarece in pestera este multa argila moale. Deasemeni din cauza spatiilor mari si a culorilor inchise, se recomanda, mai ales pentru Galeria Principala, lampi cu carbid.
Cand pestera este inundata ea poate fi strabatuta cu barca,ceea ce da vizitarii un plus de dificultate dar si de farmec. >

Pesteri din Romania- Ghid turistic-Editura Sport Turism – Bucuresti 1984

Alte imagini aici.