GHETARUL DE LA FOCUL VIU (BH)

<GHETARUL DE LA FOCUL VIU
Localizare si cai de acces.Pestera se deschide la o altitudine de 1165 m, pe culmea care separa spre sud Groapa de la Barsa de bazinul morfologic al Vaii Galbenei. Principalul punct de reper il constituie stancariile Pietrei Galbenei, fata de care intrarea in pestera se afla la numai 550 m, spre nord-vest.
Accesul cu mijloace auto este posibil pe drumul forestier Balaleasa – Valea Seaca, pe care marcajul turistic il intersecteaza cu putin inainte de cantonul silvic din Valea Cetatilor. De aici mai sunt de strabatut cu piciorul 1.5 km pana la pestera, urmand de preferinta marcajul banda rosie al traseului Baita – Valea Seaca – Padis.
Cazarea se poate face la Cabana Padis la cca 5 km de pestera.
Date istorice. Ghetarul de la Focul Viu este semnalat in lucrarile turistice publicate de J. Czaran la inceputul secolului XX, descris cu mai multa ingrijire de V. Puscariu in 1934 si cercetat din punct de vedere stiintific de Institutul de Speologie din Cluj incepand cu 1948.
Descriere. Pestera se deschide la baza unui perete de calcar printr-o intrare joasa, urmata de o galerie care coboara in panta puternica pana in Sala Mare. O scara de lemn, imbatranita de vreme si cam nesigura , inlesneste totusi depasirea acestei portiuni mai dificile. Sala Mare, masurand 68 m in lungime si 46 m in latime, adaposteste un bloc de gheata fosila – al doilea ca marime dupa cel din Ghetarul de la Scarisoara dar foarte probabil de aceeasi varsta cu acesta. Centrul salii este ocupat de o imensa aglomerare de trunchiuri,cazute sau azvarlite de oameni printr-o larga fereastra care strapunge bolta si prin care lumina zilei patrunde din belsug. In latura din dreapta se deschide un fel de crevasa, o crapatura de 20 m adancime, care nu poate fi coborata decat cu ajutorul scarilor speologice.
In partea opusa intrarii se vad cateva stalagmite si scurgeri stalagmitice de gheata, pe care razele soarelui le fac sa scanteieze in orele amiezii, generand o imagine a carei frumusete se regaseste in denumirea cu valente de simbol a pesterii: Focul Viu. .. Dincolo de aceste masive de gheata, cavitatea continua printr-o scurta galerie rectilinie, intrerupta de o saritoare de 6 m si inchisa de o nisa usor ascendenta. Lungimea totala a pesterii este de 165 m.
Acest depozit considerabil de gheata fosila, are un volum estimat la aproximativ 25 000 mc.
Conditii de vizitare. Pestera este foarte usor accesibila la sectorul sau superior, unde lumina patrunsa prin hornul din centrul Salii Mari face inutile chiar si lampile cu acetilena sau lanternele electrice.>

Pesteri din Romania- Ghid turistic-Editura Sport Turism – Bucuresti 1984

Cateva imagini aici.