GRADINA BOTANICA - CLUJ NAPOCA

Gradina Botanica din Cluj una din cele mai interesante gradini botanice din tara.
Cateva ilustrate din aceasta gradina:

< Gradina botanica a Universitatii din Cluj Napoca a fost infiintata de prof. Alexandru Borza in anul 1920. Are o suprafata de 14 ha, cu un teren variat
ce se preteaza intr-un mod foarte potrivit, cultivarii unui sortiment diversificat de plante, provenite de pe toate meridianele.
Este divizata in mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal. In sectorul fitogeografic este reprezentata flora asiatica
(cu o frumoasa Gradina japoneza, amenajata intr-un stil adecvat si cu numeroase elemente de arhitectura specifica), flora Alpilor si a Pirineilor, a Caucazului
si Nord Americana, a Balcanilor si a zonei mediteraneene. ...
O interesanta amenajare o constituie Gradina romana, in care sunt expuse specii cultivate odinioara in gradinile patricienilor romani, cu denumiri pastrate si astazi
in limba romana.
Gradina dispune de doua grupuri de sere, cu o suprafata totala de 3500 mp, in care sunt cultivate plante tropicale si subtropicale.
Complexul mare de sere este format din sase compartimente.Din holul serelor se patrunde in acvariu unde pot fi admirate frunzele uriase ale lotusului Victoria
amazonica, plantele de mangrove, trestia de zahar, papirusul egiptean. ....> - din pliantul Gradinii botanice

Victoria amazonica

<Calatorind in Lumea Noua, prin jurul anului 1500, conchistadorul Vicente Pinzon a ajuns la uriasul fluviu ce avea sa primeasca numele de „Rio Amazonas”, nume sub care este cunoscut si astazi. La varsarea fluviului in Oceanul Atlantic, printre alte nenumarate plante acvatice specifice, apare pe luciul apei si minunatul Lotus-al –Amazoanelor sau, dupa denumirea stiintifica, Victoria amazonica. Bastinasii ii spun „yrupe”, ceea ce inseamna in limba lor „farfurie de apa”. Denumirea este bine aleasa, pentru ca frunzele plantei au forma unei farfurii intinse sau, mai exact, forma unei tavi cu marginile ridicate. Dar ceea ce uimeste sunt dimensiunile lor uriase: diametrul frunzelor atinge 2 m. Adeseori au fost asemanate cu niste adevarate plute. Si pe buna dreptate, pentru ca pot sustine un copil de 8-9 ani, fara sa se scufunde. S-au facut chiar experiente, care au aratat ca frunza-pluta poate tine la suprafata apei o incarcatura de 70 kg nisip! Este un record, desigur!
Exploratorul francez, Orbigny, facand in 1827 o calatorie prin regiunile unde creste aceasta planta ramane extaziat la vederea ei si o descrie astfel: „...Cunosteam nufarul si marimea apreciabila a frunzelor sale. Aici ( regiunea Corrientes) crestea insa un nufar deosebit. Pe o intindere de un sfert de leghe suprafata apei era acoperita cu frunze rotunde, uriase, late de 1.5 pana la 2 m. Asa ceva nu mai vazusem! Aveam impresia ca inaintea ochilor se intinde o campie plutitoare, pe care straluceau din loc in loc magnifice flori, uriase si ele, caci atingeau dimensiunile unei verze mari. Culoarea lor era alba sau roz, si imbalsamau aerul cu parfumul lor suav ...”.Privind de aproape o planta de lotus amazonian, constatam ca frunzele sunt netede si lucioase pe fata, iar pe dedesubt prezinta o multime de nervuri groase, proeminente, foarte ramificate si pline de aer. In aceasat consta secretul plutirii lor: aerul inmagazinat in nervuri la permite sa pluteasca, cu toate ca au o greutate apreciabila, o frunza abia putand fi dusa de un singur om.
Partile inferioare ale frunzelor, pedunculul lor ca si tija florala sunt acoperite cu spini. Dupa fecundare florile fac niste fructe pe masura plantei: diametrul lor are 14 cm. Fructul contine multe seminte negre, rotunde, al caror miez este alb si frumos. Sunt comestibile si se consuma coapte, ca si boabele de porumb, de aceea spaniolii le-au spus „porumb de apa”.
Planta aceasta cu frunze gigantice poate fi admirata in tara noastra, la Gradina Botanica din Cluj-Napoca. Amintind atmosfera si crampeie din vegetatia luxurianta a regiunii ecuatoriale, sera Gradinii Botanice atrage nenumarati vizatatori. Aici, intr-un bazin circular cu apa calda, inconjurat de un coridor si un parapet parietal ticsit de plante, creste si infloreste Victoria amazonica. >

100 de Monumente ale naturii – Aurelian Baltaretu -Editura Ion Creanga – Bucuresti 1977

Gradina Botanica-editura Meridiane- data postei 11 decembrie 1968

Gradina botanica din Cluj a ramas asa cum a scris Calator Mioritic, cu aceleasi sectii.

Pozele sunt din data de 26 iunie 2012.

Intrarea:


Tot pe la intrare:


Statuia lui Alexandru Borza, intemeietorul gradinii:










In spate se vad doua dintre sere. Langa acele sere e colectia de cactusi.

DE mai aproape:


Colectia de cactusi si plante suculente cuprinde plante din deserturile mexicane si din deserturile africane.





--

Toamna la gradina botanica din Cluj:







Gradina Japoneza:



Turnul cu apa:

Gradina botanica Cluj..19.06.2014