<
Pestera Muierilor din comuna Baia de Fier, jud. Gorj, este unul din cele mai frumoase monumente ale naturii din tara noastra. Ea este asezata in partea de nord
a comunei Baia de Fier, in masivul calcaros ce formeaza peretele din partea dreapta acheilor raului Galbenul, la o altitudine de 700 m, apartinand muntilor Parang.
Pestera s-a format s-a format cu peste 4 000 000 de ani inainte de Cristos, fiind opera raului Galbenul care curge la baza ei. Sub denumirea de Pestera Muierilor
este cunoscuta din feudalism, fiind folosita ca ascunzatoare pentru femei, batrani si copii, in timp ce barbatii mergeau la lupte pentru a-si apara glia strabuna.
Lungimea vizitabila este de 940 m din totalul de peste 3600 m, fiind dispusa pe patru nivele de carstificare. Traseul vizitabil are o latime ce variaza intre 3 si 5 m
iar tavanul o inaltime intre 1 si 18 m. Temperatura in pestera este cuprinsa intre +9 si +12 grade Celsius, iar umiditatea intre 50 si 100%.
Prima atestare documentara a Pesterii Muierilor apare in 1870 in Chestionarul Arheologic al lui Alexandru Odobescu, urmand o serie de cercetari in anii 1894, 1898,
1910, 1929, cele mai interesante descoperiri fiind facute in perioada anilor 1951 -1955, cand au fost scoase la iveala urme ale locuirii ei paleolitice.
Au fost descoperite unelte de piatra slefuita si os apartinand paleoliticului mijlociu, superior si de sfarsit, fragmente ceramice apartinand culturii Salcuta, Cotofeni,
Grina III, predominand cultura dacica.
Insa cea mai valorasa si cea mai interesanta descoperire ramane cea facuta in anul 1952 un craniu de femeie de tipul "HOMO SAPIENS FOSILIS". De asemenea au
fost descoperite fragmente de schelet de lei de pestera, lupi, vulpi, hiene, un numar de 182 ursi de pestera "URSUS SPELEAEUS" complete si perfect pietrificate.
In anul 1955 Pestera Muierilor este declarata monument al naturii, iar etajele inferioare capata statutul de rezervatie stiintifica speologica.
In anul 1963 etajul superior de 940 m este electrificat si dat in circuitul turistic. Pe toata aceasta distanta vizitatorii intalnesc diferite formatiuni carstice cum sunt:
stalagmite, stalactite si coloane. Stalagmitele sunt cele care pleaca de jos in sus, stalactitele de sus in jos, unindu-se dau nastere la coloane. Acolo unde apa picura
incontinuu si in acelasi loc, in 10 ani de zile se depun 3 mm de coloana.
De la primii pasi vizitatorul este fascinat de frumusetea si splendoarea stalagmitelor si stalactitelor cum sunt: Orga, Domul Mic, Altarul, Cupola, Amvonul, Candelabrul
Mare. Ajungand in Sala Turcului este intampinat de Mos Craciun, Turcul, Cadana, Domul Mare, Candelabrele Mici, patrunzand apoi in Sala Minunilor intalneste cele mai
frumoase formatiuni carstice: Coloana Palmier, Coloana cu Meduze, Coloana Infinitului, Soacra, Japoneza, si Alba ca Zapada si cei sapte pitici.
Plecand din Sala Minunilor se ajunge in Sala Liliecilor unde se pot vedea cele trei specii de lilieci: Rhinolophus, Myotis si Miniopterus. Spre iesire, Sala Boltilor fascineaza
vizitatorul cu broderia sa argintata.>
Informatiile sunt din pliantul pesterii.