PODUL DE LA CALUGARENI (GR)

< In ziua de 23 august 1595, aici pe apa Neajlovului, intre dealurile impadurite si paraiele care transforma totul intr-o balta mocirloasa, marele voievod
Mihai Viteazul a atras oastea otomana, mult mai numeroasa decat armata pe care o comanda.
" De trei ori romanii impinsera si pravalira pe turci, si de trei ori fura respinsi inapoi" ( N. Balcescu). Dar insufletirea luptatorilor munteni, moldoveni si
transilvaneni, cat si vitejia personala a lui Mihai, care in mijlocul celor mai grele momente ii imbarbata cu fapta si vorba, dand inimilor incredere si bratelor
tarie, au dus la nimicirea dusmanului. Trei pasale turcesti au fost puse pe fuga, una a fost ucisa in lupta, iar conducatorul suprem, Sinan Pasa, cazut de
pe cal, abia a putut fi salvat din smarcurile mlastinei. In mainile romanilor au ramas numeroase steaguri, intre care si cel verde al lui Mahomed.
Domnul Matei Basarab a inaltat in 1644 o biserica la Calugareni; mai tarziu, langa ea, Serban Cantacuzino a zidit o uriasa cruce de piatra aproape de 6 metri,
cu o inscriptie in care sunt pomenite numele domnului, al sotiei sale si ale unor dregatori care au supravegheat construirea podului peste Neajlov.
Pe acest pod reconstruit in 1934 -1935, au fost fixate doua placi memoriale si doua efigii de bronz. Ele reprezinta portretul lui Mihai Viteazul si stema tarii din
vremea aceea. Placile memoriale cuprind inscriptii care slavesc actele de eroism din aceasta batalie: " Neajlovul si Calugarenii stau marturie vesnica de neinfricata
vitejie romaneasca si amintesc mereu de sabia invingatoare a lui Mihai Viteazul">

100 de Monumente si locuri istorice ale patriei - Editura Ion Creanga - Bucuresti 1977

Asa arata podul de la Calugareni in 15 iunie 2005 :





in centrul comunei existau atunci inca doua monumente - o placa comemorativa:



Si o statuie a lui Mihai Viteazul:





Podul se afla pe DN 5 aproximativ la jumataea distantei dintre Bucuresti si Giurgiu.
Din cate am aflat dupa repararea podului cele doua placi au fost depuse la prefectura Giurgiu.