< In actuala catedrala, ridicata de familia regala a Romaniei ca simbol al unitatii neamului si ca amintire a ctitoriei lui Mihai Viteazul, s-a incoronat ca rege
al tuturor romanilor Ferdinand I consfintind unirea din 1918.
Catedrala Arhiepiscopiei, monumentul care domina intrarea in cetate pe latura de vest, construita intre anii 1921 -1922, dupa planurile arhitectului Gheorghe
Stefanescu, poarta numele de Catedrala Reintregirii sau Catedrala Incoronarii.
Biserica propriu-zisa se afla in centrul unei incinte dreptunghiulare, cu doua pavilioane mari la est - gandite initial ca resedinta regala - si doua pavilioane mai
mici spre vest - care servesc drept locuinta personalului administrativ -, incadrand o clopotnita inalta de 58 de metri. Pavilioanele sunt legate intre ele prin
galerii de acces sustinute de coloane si arcade duble, unele cu capiteluri de inspiratie corintica, dar de influenta brancoveneasca.
Catedrala nu reprezinta stilul specific al unei anumite epoci istorice, ci sinteza mai multor elemente arhitectonice si decorative traditionale romanesti, din
vremea lui Matei Basarab si mai ales a lui Constantin Brancoveanu.
Biserica are forma de cruce greceasca inscrisa, dupa modelul unor vechi biserici romanesti, cu pridvor deschis sustinut de puternice coloane cu capiteluri, un
pronaos ingust, naos si altar. In pronaos se afla portretele primilor ctitori ai Mitropoliei de Balgrad: Mihai Viteazul si Doamna Stanca. Tot aici sunt zugraviti ctitorii
Ferdinand si Maria, pe pereti scene biblice in stil neobizantin, pictura in fresca executata de Costin Petrescu ( cel care a pictat si Ateneul Roman).
Fatadele exterioare ale catedralei sunt ornamentate cu ocnite, brau de torsada, avand drept ornament cele trei turle care se ridica de pe naos si pronaos. >
Informatiile sunt din pliantul Catedralei.