DELTA DUNARII

Cateva poze cu Delta Dunarii, care nu imi apartin. Le am de la un prieten.

##

##

####

Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România, și parțial în Ucraina, este cea mai mare și cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN.


Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord formează granița cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45°, latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu aprox. 40 m².

Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două brațe, Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântul Gheorghe.

Brațul Chilia, formează granița cu Ucraina, și transportă pe cursul său de o lungime de 104 km², 60% din apele și aluviunile Dunării.

Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei, și spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat și întreținut pentru navigația vaselor maritime. Are o lungime de 71 km și transportă 18% din volumul de apă al Dunării.

Cursul Brațului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, și se desfășoară pe 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară.

Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea, dar în Antichitate și Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon, între Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină), astfel încât hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală, sunt geomorfologic false.



SURSA: WIKIPEDIA ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii )
:z756:

Fotografii in delta, august 2010

< Imparatia apelor, a vegetatiei luxuriante si a pasarilor multicolore – careia geografii ii spun Delta Dunarii – este cel mai tanar pamant romanesc. Impreuna cu complexul lagunar Razelm-Sinoe, ocupa o suprafata de 5050 kmp, din care 4340 kmp pe teritoriul tarii noastre. Frumusetile ei au fost cantate de poeti in stihuri alese, au fost descrise de prozatori in imagini de neuitat si puse pe note de compozitori. Mihail Sadoveanu a numit-o pe buna dreptate, „monument al muncii omului liber si al naturii”.
Privita din avion, Delta Dunarii apare ca un covor de smarald, decorat de mana maiastra a naturii cu siraguri sclipitoare de perle, formate din lacuri si canale. Nicaieri in Europa natura nu ofera ochiului peisaje atat de incantatoare.
Magicul triunghi al Deltei se bucura de conditii cu totul si cu totul deosebite. Ca orice pamant nou, in continua prefacere, Delta n-a aratat dintotdeauna ca astazi.Cand omul preistoric popula pamantul Dobrogei, in epoca de piatra, Dunarea se varsa printr-un singur brat. El strabatea uscatul cam prin locurile unde incepe azi bratul Sf. Gheorghe, la est de Tulcea. Pe atunci lacurile Razelm, Golovita si Sinoe nu existau. Pe vremea lui Herodot- vestitul parinte al istoriei – adica acum vreo 2400 de ani, ea arata ca un estuar lipsit de stufaris si grinduri. Nici chiar in timpul lui Dimitrie Cantemir chipul Deltei nu era identic cu cel de azi, ci doar aducea cu el.
Dar zi de zi, Dunarea a ”furat” zeului Neptun noi intinderi de ape, transformandu-le treptat in uscat. Cum? Oarecum simplu: marele fluviu aduce anual de pe continent si arunca in mare nu mai putin de 83000000 tone de namol, cantitate ce ar putea fi transportata cu un tren alcatuit din 750000 vagoane de marfa! Orice palma de loc smulsa marii este imediat luata in primire de plante si, astfel, in sute de ani, Delta s-a transformat in paradisul de azi al plantelor si animalelor.
Cele trei brate principale impart Delta in trei ostroave complexe sau insule, cum impropriu au fost numite. Insula Letea se afla intre bratele Chilia si Sulina; Insula Sf. Gheorghe intre bratele Sulina si Sf. Gheorghe; iar Insula Dranov, intre bratele Sf. Gheorghe si lacul Razelm.
Fara a fi „unicat” botanic, stuful Deltei este unicat in lume prin suprafata ocupata (170000 ha). Intinsele „paduri” unduitoare cu inaltimi de 2 – 4 m, joaca un rol deosebit in echilibrul biologic al regiunii, alaturi de plaur (asociere plutitoare de stuf si alte plante acvatice). Ele ofera adapost, hrana si conditii de reproducere pestilor, pasarilor si altor animale disparute de pe continentul nostru. ...>

100 de...Monumente ale Naturii– Aurelian Baltaretu – Editura Ion Creanga – Bucuresti -1977

Cateva ilustrate din acest loc mirific:







Cherhana (locul unde se aduce pestele prins peste zi):



Pe Dunarea veche:

Padurea Letea
< Dupa o calatorie cu barca pe drumul fara pulbere al bratului Sulina ajungi la grindul Letea – o fasie de uscat, bine fixat in imparatia verde a stufului si a apei. Aici, calatorul neavertizat se trezeste, parca, intr-alta lume, cu o vegetatie ciudata, neintalnita nicaieri in tara. Padurea Letea pare o padure tropicala, desi este asezata pe un grind maritim, la o buna distanta de cercul inchipuit trasat in jurul globului si numit de geografi „Tropicul de nord”.
Padurea Letea ofera clipe de basm, prin peisajul luxuriant al hasmacurilor – denumirea locala a fasiilor de padure, late de numai 10 -250 m si orientate in directia nord-sud – situate intre dune. Contribuie la aceasta lumina crepusculara, filtrata prin frunzisul des, atmosfera calda si umeda de tropice, lianele serpuitoare printre ramurile copacilor, gazele, taunii, fluturii, brotaceii, serpii, pasarile de tot felul, lupii, vulpile, soarecii, liliecii etc.
Dintre toate hasmacurile grindului Letea, Hasmacul Mare (circa 10 km lungime) cuprinde cea mai exuberanta vegetatie, adesea de nepatruns, datorita nemerosilor arbusti: paducelul, porumbarul, lemnul cainesc, macesul, sangerul, cornul etc. Prin desisul intunecos razbat catre lumina arbori grosi de aproape 1 m si inalti de 30 – 35 m. Principalele specii sunt: frasinul, stejarul- brumariu, arinul-negru, plopul,ulmul,teiul, salcia, marul si parul –salbatic. ...
Aspectul tropical al padurii Letea il da in primul rand, liana Periploca (Periploca graeca), planta mediteraneana ce-si gaseste refugiul cel mai nordic in delta noastra. Se infatiseaza sub forma unor coarde lungi de 10 -15 m, cu scoarta rosu–brumarie, si cu frunze simple, lucioase. Alaturi de periploca se incolacesc pe ramurile arborilor si arbustilor plante volubile si agatatoare, precum: curpenul–de–padure, vita–salbatica, iedera, hameiul, cautand spre albastrul cerului lumina datatoare de viata.
Toamna, cand vantul incepe sa cante in frunza stufului preludiul iernii, lianele capata in lumina palida a Soarelui tonalitati deosebite, demne de cel mai deseavarsit pictor: iedera ramane verde inchis, vita devine ruginie iar periploca se face galbena.
Hasmacul Mare a fost declarat rezervatie stiintifica ,ocrotita prin lege, pentrua nu fi distrusa de nestiutori.>

100 de...Monumente ale Naturii– Aurelian Baltaretu – Editura Ion Creanga – Bucuresti -1977

Imagini aici

Delta Dunarii -In amurg/netrimisa



Vedere din Maliuc/editura Meridiane/foto D.Pretor/netrimisa

Delta Dunarii- Pelicani

O imagine dintr-un pliant turistic

Imagine de pe plic postal

Cateva imagini din Delta surprinse de mine in august 1983

Nuferi

Cateva imagini din Delta primite de la un prieten: