PALATUL CNEJILOR - CEAHLAU (NT)

Palatul Cnejilor
<Intr-o mica poiana din apropierea muntelui Ceahlau, pe malul stang al paraului Schit, se afla ruinele Palatului cnejilor – asezare manastireasca si apoi curte boiereasca fortificata – vreme indelungata teatrul multor intamplari.
Inceputurile ii sunt destul de umile, documentele vechi atestand existenta in acest loc, cam prin secolul al XV-lea, a unui mic schit denumit uneori „Schitul Hangu”, alteori „Schitul lui Silvestru” sau manastirea Pionul.
In secolul al XVII-lea, voievodul Antonie Ruset imprejmuieste biserica de piatra, construita in 1639 de Gheorghe Hatmanul, cu trainice ziduri de aparare. Astfel manastirea Pionul, in interiorul careia se ridica un mare numar de incaperi, camere pentru slujitori etc., devine un puternic centru fortificat intr-o vreme in care multe cetati ale lui Stefan cel Mare fusesera daramate din porunca Portii. Pentru boierii prigoniti, aceasta adevarata cetatuie se numara printre putinele adaposturi sigure de unde se putea trece la nevoie in Transilvania sau Polonia. In timpul lui Grigore Ghica, boierii Cantacuzini din Tara Romaneasca s-au refugiat in Moldova. Cu stirea voievodului Gheorghe Duca, ei si-au gasit linistea la aceasta manastire. Printre ei se afla si viitorul domn al Tarii Romanesti – Serban Cantacuzino. In 1683 zidurile manastirii au aparat de razbunarea lui Gheorghe Duca pe Nicolai Racovita si Toderascu Cantacuzino, care uneltisera impotriva-i. De aici, de teama sa nu mai dea ochi cu Duca Voda, ei au fugit cu intreaga familie in Transilvania.
Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui urmator, manastirea Pionul, acum proprietate a boierilor Cantacuzini din Moldova, devine resedinta acestora.
Intors din Rusia, unde primise titlul de cneaz, Gheorghe Cantacuzino impreuna cu fratii sai – Leon si Grigore – ridica inca un etaj vechii constructii. In acest palat, familia Cantacuzino tine casa mare si duce o intensa viata de „curte”, facand petreceri fastuoase. Sunt invitate numeroase personalitati. Printre ele, scriitorul german Wilhelm de Kotzebue, care a scris un roman despre viata cnejilor, Vasile Alecsandri si, se pare, chiar Alexandre Dumas. Dupa un timp, cheltuielile i-au dus la ruina pe cnejii Cantacuzini. Nevoiti sa faca imprumuturi si ipoteci, ei pierd definitiv drepturile de proprietate asupra mosiei Hangu. Somati sa plece, fratii Cantacuzini se baricadeaza in cetate unde sunt asediati. Dupa o rezistenta disperata de cateva zile, unul din ei se sinucide, iar ceilalti doi sunt inchisi. Bisericii si cetatii li se da foc. Timpul desavarseste distrugerea acestui Palat al cnejilor.>

- 100 de Monumente si locuri istorice ale patriei - Editura Ion Creanga - Bucuresti 1977

Alexandre Dumas inspirat de acest palat scrie romanul- O mie si una de fantome.

Si cateva imagini aici.