PIATRA TEIULUI - monument al naturii (NT)

<Situata in cuveta actuala a lacului de acumulare Izvorul Muntelui de pe raul Bistrita. Piatra Teiului este o rezervatie geologica declarata monument al naturii din anul 1951. Stanca izolata este o klippa calcaroasa si evidentiaza elemente de cunoastere ale legilor de sedimentare din trecutul acestor zone.
Stanca de calcar se gaseste la altitudinea de 508 m, pe terasa de 5-8 m a Bistritei, putin in amonte de confluenta Paraului Largu cu Raul Bistrita. In cea mai mare parte a anului (cca. 6-8 luni) este inconjurata de apele lacului. Este foarte aproape si perfect vizibila de pe viaductul ce traverseaza lacul purtand soseaua nationala nr.15. Prezenta stancii aici, in albia celui mai frumos rau al Moldovei, este greu de explicat stiintific.
Impresionanta stanca, inalta de 23 m, infipta in pamant sau in apele lacului, dupa cum are nivelul apelor mai scazut sau mai ridicat, este un martor de eroziune al unui recif cretacic de natura coraligena. La o analiza de specialitate, s-a constatat ca in compozitia rocii intra o bogata fauna fosila sarmatica. Piatra Teiului ocupa o suprafata de aproximativ 100 mp si este protejata in intregime> - Muntii Ceahlau- Mihai Gabriel Albota- Casa Editoriala Pentru Turism si Cultura ABEONA- Bucuresti 1992.

Si o imagine cu aceasta stanca:

Bine inteles ca despre aceasta stanca au circulat mai multe legende. Una din variante ar fi aceasta:

<...Intr-o vagauna a Masivului Ceahlau se ascundea candva un capcaun – un duh al raului – care ademenea fetele tinere, le ducea pe platoul din zona inalta si le transforma in stane de piatra cu infatisari foarte curioase. Locuitorii din vale, din satul Vatra Calugarenilor, s-au inarmat cu topoare, buzdugane, coase, palose si au pandit la Gura Bistricioarei sosirea capcaunului, pentru al prinde. Dar acesta i-a vazut pe oameni din varful muntelui, si, infuriat, s-a hotarat sa-i distruga la caderea noptii, cand a dezlantuit o furtuna puternica. A smuls o stanca uriasa din munti si, pornind in zbor, a hotarat s-o arunce peste satul razvratit. Dar cum, desigur, exista si un duh bun al muntelui, duhul Ceahlaului, acesta auzind plansul muntelui dupa stanca furata si afland durerea oamenilor, s-a hotarat sa-i apere. S-a transformat intr-un voinic mandru si a pornit in urmarirea capcaunului, pe un cal inaripat, l-a ajuns si l-a lovit cu spada peste ghiare. Stanca a cazut in alta parte, pe malul Bistritei, in locul in care o gasim acum. Localnicii i-au spus stancii aparuta peste noapte Piatra Dracului. Numele de Piatra Teiului l-a primit abia dupa ce a crescut pe ea un tei falnic, a carui samanta a fost adusa de vant ori, dupa unii sateni, poate, copacul a fost plantat aici de un cioban...> - Muntii Ceahlau- Mihai Gabriel Albota- Casa Editoriala Pentru Turism si Cultura ABEONA- Bucuresti 1992.