MUNTII RETEZAT

<Muntii Retezat sunt considerati cei mai inalti si mai stancosi din sirul muntilor dintre Jiu si Dunare. Sunt constituiti din doua creste alpine, aproape paralele, una situata la nord (lunga de cca.30 km), cealalta la sud ( lunga de cca. 25 km). Cele doua creste principale sunt legate, intre varful Papusa si varful Custura, printr-o creasta ascutita, lunga de aproximativ 2.5 km pe care se ridica piscuri semete ce ofera tururi de orizont de neuitat. Dintre aceste piscuri, varful Papusa (2508 m), varful Peleaga (2509m) si varful Retezat (2482 m) reprezinta principalele obiective pe care drumetii si le propun in excursiile lor.
Muntii Retezat se remerca prin masivitate. Conturul acestora masoara cca. 170 km si inscrie forma unui pentagon cu latura sudica suprapusa pe axa Jiului de Vest. Suprafata Muntilor Retezat este de cca. 700 kmp, mai mica decat a Muntilor Fagaras, dar mai mare decat a Bucegilor.
Lacurile din Muntii Retezat, in majoritate de origine glaciara, sunt podoabe pretuite si dau un farmec aparte peisajului. Prin numarul lor foarte mare (cca. 100), din care 40 de lacuri mari si mijlocii. ...
Lacul Bucura (2041 m alt; 15,7 m adancime si suprafata de 8.8 ha_ este cel mai mare lac glaciar din tara noastra.
Pentru protejarea acestor frumuseti s-a infiintat Parcul National Retezat (1935) cu o suprafata de 20 000 ha.> - Muntii Retezat- Nae Popescu- Editura Sport Turism- Bucuresti 1982.

Cateva ilustrate din acesti frumosi munti:

Dintre cabanele si hotelurile ce deservesc aceasta zona in partea sudica se afla cabana Buta si Motelul Valea de Pesti in localitatea Campu lui Neag.
Cateva ilustrate de la acest motel:

Parcul National Retezat

<De privesti culmile semete ale Muntilor Retezat dinspre Tara Hategului, ai impresia ca-naintea ochilor se ridica cetatea unor uriasi. Varfuri semete – dintre care 60 trec de 2200 m – strapung clabucul norilor ca niste metereze. Aici se gaseste Parcul National Retezat. Ici-colo, zapada dainuie in caldari adanci pana pe la inceputul lui iulie. Alaturi, ochiuri de apa lina ce par fara fund. Sunt „perlele” Retezatului. Aici se gasesc: lacul cel mai intins (Bucura – aproape 11 ha), cel mai adanc (Iezerul Negru – 22.5 m) si cel mai inalt lac alpin (Iezerul Mare – 2200 m) din Carpatii nostri.
Nicaieri in Carpati nu s-au pastrat mai bine ca aici urmele ghetarilor de acum 1 000 000 de ani. Circurile si lacurile glaciare, custurile si gramezile de stanca sfaramata, purtate odinioara de raurile de gheata,fac din Muntii Retezat un adevarat muzeu al trecutului geologic. Plante si animale rare – unele demult disparute prin alte locuri – completeaza imaginea unei cetati de piatra. ....
Bogatiile naturale ale Muntilor Retezat trebuiau ferite de distrugere. In 1928 are loc la Cluj, sub conducerea marelui savant roman Emil Racovita, primul Congres al naturalistilor din Romania. Cu acest prilej se cere promulgarea unei legi privitoare la ocrotirea naturii si infiintarea in Retezat a unui parc national. Dorinta naturalistilor, iubitori ai naturii, se realizeaza abia in 1935. Astazi suprafata Parcului National Retezat este de aproximativ 20 000 hectare. Centrul acestui parc il constituie maretul circ glaciar al Bucurei, cu salba de lacuri insirate pe treptele fostei limbi de gheata. Incepand din 1955, in urma conventiei dintre Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii si Ministerul Agriculturii, a fost creata o zona stiintifica de 1850 hectare, unde pasunatul si vanatoarea sunt interzise complet. Aici se fac studii privind fauna si flora Retezatului, cu scopul de a le mentine si spori.
Parcul, cu numeroasele si variatele sale exemplare de animale si plante, nu este numai un laborator natural, ci si un frumos punct de atractie pentru cei carora le e draga natura. ...
Pe unele vai, ca cea a Lapusnicului Mare, de o frumusete deosebita, calatorul intalneste zavoaie de salcii si fag, cu o vegetatie ierbacee deosebita.
In padurile de pe valea raului Mare, apare nucul comun, mojdreanul, stejarul, gorunul, carpenul etc. Intre GuraApei si Gura Zlata fagul se amesteca in susul vaii cu molidul si bradul. Palcuri razlete de molid urca insa catre 2000 m, concurand zambrul (Pinus cembra). Peste 2000 de metri incep palcurile de pin pitic, din care nu lipsesc ienuperii. Pretutindeni apar ierburi rare, caracteristice pajistilor alpine. Pe varful Custura (2643 m) cresc plante neintalnite in nici o alta parte a muntilor: clopoteii, salciile, ochii soricelului etc. Comoara floristica cea mai de pret a masivului o constituie, insa, speciile de Hieracium, endemism ce formeaza aici un adevarat centru genetic, unic in lume.
Fauna Retezatului, ca si flora, este foarte variata. Aproape peste tot calatorul intalneste cerbi, ursi, lupi, mistreti, rasi, viezuri, pisici salbatice. Dar animalul cel mai de pret este capra-neagra. Ea poate fi vazuta pe crestele cele mai prapastioase, alergand sprintena din piatra -n piatra, ori scrutand zarile. Ocrotita, azi numarul lor a ajuns la cateva mii de exemplare.
Din vazduh vulturii si acvilele privesc lumea „cetatii de piatra”, ca niste strajeri. Odinioara, stapanul inaltimilor era zaganul – „vulturul barbos”. Prin desisuri se pitesc cocosii-de-munte, gainusa-de- alun, ratele-de-munte, ratele-salbatice, iar pe stancile bine insorite vipere veninoase...
O lume de basm – salasluita intr-o mareata cetate de piatra – asa pare Parcul National Retezat.
> -
100 de Monumente ale naturii – Aurelian Baltaretu -Editura Ion Creanga – Bucuresti 1977

Cateva imagini.

O fotografie din Muntii Retezat - varful Peleaga- la 31 martie 1985



Si inca doua fotografii din Muntii Retezat la 30 iunie 1985



Lacul Zanoaga

Calator mioritic a scris:

Dintre cabanele si hotelurile ce deservesc aceasta zona in partea sudica se afla cabana Buta si Motelul Valea de Pesti in localitatea Campu lui Neag.
Cateva ilustrate de la acest motel:

Valea Jiului- Motel Valea cu pesti

O tura pe varful Retezat realizata in 7 octombrie 1984 pornind de la cabana Pietrele pe valea Stanisoarei:

Lacul Stanisoara









Atacul final

Varful Retezat- 2482 m altitudine



De pe varf se vede jos lacul Steviei



Pana a urca pe acest varf, dupa imaginea de jos, de varf retezat credeam si eu ca varful asa se prezinta.
Dar dupa cum vedeti, acolo sus e o aglomerare de bolovani de toate dimensiunile.









Incepem coborarea de pe varf pe acelasi traseu, aruncand o ultima privire spre lacul Steviei





Si o ultima privire varfului de pe care am coborat

O tura din 30 iunie 1985 - cabana Gura Zlata -lacul Zanoaga

Raul Mare la confluenta cu paraul Zlata - Gura Zlata



Urcam spre Zanoaga







In drum ...o ciupercuta

Lacul Zanoaga - cel mai adanc lac glaciar din Retezat







Petele albe sunt straturi de zapada din anii anteriori care alimenteaza lacul - (poza afost facuta la 30 iunie)





Valea Raului Mare



Ultimile imagini ale cabanei Gura Apei- acum totul este acoperit de lacul de acumulare

O tura de iarna in Retezat pana pe Varful Peleaga in 31 martie 1985:

Spre cabana Pietrele. In zare Varful Vaii Rele



Spre valea Galesului



Valea Pietrele



Varful Bucura II



Spre Varful Peleaga





Valea Pietrele

Caldarea Bucurei



Vedere spre Valea Rea



Vedere de pe Varful Peleaga - 2509 m altitudine







Coltii Pelegii - Valea Rea





Horn in Peleaga