MUNTII MACINULUI

Munții Măcin sunt o grupă muntoasă aparținând de Munții Dobrogei. Cel mai înalt pisc este Vârful Țuțuiatul, având 467 m.Acești munți reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului cu aspect de inselberg. Ei ocupă colțul de nord-vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400m și se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galați. Spre sud-est sunt separați de Podișul Babadagului prin Pasul Iaila sau Carpelit. La vest sunt flancați de Ostrovul Brăilei, spre care cad in trepte, iar la sud-est ei depășesc valea largă a Taiței și ajung până în valea Lozovei, înglobând astfel două mici culmi: Coșlugea și Boclugea. Această delimitare morfologică corespunde și cu linia de încălecare tectonică (falia inversă) Luncavița-Consul, care-i separă de Dealurile Niculițel. Un alt punct de separație între aceste unități este Pasul Teilor, care se află între bazinele Taiței și Luncaviței. Avand in ansamblu forma unui triunghi ascutit, Muntii Macinului au cea mai mare latime intre localitate Turcoaia si vale Lozovei, unde ating 24 km.Ei se desfasoara pe directia pe directia NV-SE sub forma unor culmi paralele, din ce in ce mai numeroase si mai fragmentate in parte de S.SV, avand o culme principala, incepand in pintenul Bugeacului si pana in Dealul Carpelit. Acest lant muntos principal culmineaza ca inaltime in varful Tutuiatu(467m). In prelungirea acestuia spre nord vest se afla varful Pietrosul Mare(426 m) si culmea Pietrosu, supa care inaltimile scad treptat, ajungand la 100-170 m in apropiere de localitatea Vacareni, iar in pintenul Bugeacului, la 95 m.Spre sud-est de varful Tutuiatu, culmea principala a Muntilor Macin se continua printr-o serie de culmi deluroase, cum sunt Dealul Costiag(428 m), Dealul Negoiu cu varful Piatra Mare(380 m), Dealul lui David(354 m), Dealul Crapcea(344 m), Dealul Carapcea si Dealul Carpelit(350 m). Formatiunile, geologice predominante aici sunt granitele gnaisice, sisturilril, grauwackele si conglomeratele (formatinea de Carpelit), granitele si dioritele din partea cea mai inalta, in care se afla varful Tutuiatu) cuartitele, filitele etc. Urmeaza spre vest prima culme secundara numita Culmea Cheii, cu varful Pricopan(370 m) si masivul Maegina(285 m), ce se indreapta convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit. Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase varfuri ascutite) si masivul Megina inchid deprsiunea longitudinala Greci, drenata de doua vai, largi, Dumbravei si Plopilor, ce se prelungeste spre nord-est, cu partea superioara a depresiunii Cernei. Aceasta culme secundara este constituita din granite gnaisice, micasisturi, cuartite si amfibolite, intens dezagregate.Spre nord-vest, culmea Pricopanului si prelungeste prin Dealul Sararica, dar cu inaltimi mai mici. Tot spre vest, urmeaza a doua culme secumdara, paralela cu cele precedente, formata din mai multe masive mamelonare, cu caracter insular, tnecate in loess si asezate in culise, in care se deosebesc dealurile Orliga(117m), Carcaliu (95 m), Piatra Riioasa(112 m), Priopcea(409 m) si Mircea Voda (206 m).Acestea sunt constituite din cuartite, care predomina in masivul Priopcea, din micasituri, filite etc. si dezvoltate in plina zona stepica, joasa.

Ultimele inaltimi, care se prezinta sub forma de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu varful Victoria(341m) si Piatra Rosie (ambele constituite din granite), apoi Dealurile Bujoarele (380m), in care apar gresii, sisturi si calcare de varsta devoniana. Pe latura estica a Muntiilor Macin, pana la valea Lozovei, apar numai doua culmi paralele, prima formata din Dealul Coslugea(336 m) si a doua din dealurile Pirlita si Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuartite, filite, granite de varsta proterozoica.In nord-estul Muntilor Macin se afla Depresiune Taitei superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungeste in depresinea Luncavitei. In cuprinsul depresiunii Taitei superioare apar intinse glacisuri deluvio-proluviale,cu terenuri bune pentru culturi si pasuni. In general, Muntii Macinului si prezinta din punct de vedere tectonic sub forma unui mare anticlinoriu, din care eroziunea, foarte accentuata si indelungata, a scos la zi granitele din corpurile locolitice de adancime.In timpul transgresiunii triasice ei formau o insula.Liniile structurale generale, in special sistemul de falii inverse cu directii NV-SE ale Muntilor Macin se relflecta in relieful acestuia nu numai prin orientarea culminor muntos-deluroase, ci si prin orientarea culmilor munots-deluroase,ci si prin directia vailor principale, cum sunt Luncavita,Taita, Lozova etc Acesti munti, cu inaltime redusa si aspect de dealuri(asa cum arata cele mai multe denumiri din cuprinsul lor), se impun in peisajul geografic general prin numeroase varfuri ascutite si versantiabrupti, plini de grohotisuri( in special sectoarele granitice). SURSA: http://ro.wikipedia.org/wiki/Munţii_Măcinului

Multumim Bosel pentru litere, acum, dupa cum v-am obisnuit, sa trecem la culori. Cateva imagini din Muntii Macinului, de prin 2009: