<
Manastirea Lainici este asezata pe mirificul defileu al Vaii Jiului, la 32 km departare de Targu Jiu si 25 de km de Petrosani. Este liantul credinciosilor din Oltenia
cu cei din Ardeal si face parte jurisdictional, din Arhiepiscopia Craiovei, fiind cea mai mare manastire de calugari din aceasta eparhie.
Cronica rimata de la Manastirea Prislop arata ca Sfantul Nicodim s-a asezat pe Valea Jiului "la Surduc" deci langa Manastirea Lainici.
Marea prigoana impotriva ortodoxiei romanesti, declansata peste toata Transilvania intre 1750 -1765, de Maria Tereza, a ajuns pana la Manastirea Lainici. Asa cum
dovedesc documentele vremii, generalul Bukow a distrus peste 300 de biserici si manastiri ortodoxe, printre care si Manastirea Lainici, care era situata la cativa km
de granita cu imperiul Austro -Ungar.
In 1784, Schimnicul Atanasie este trimis de la Tismana pentru a reinvia Manastirea Lainici, unde aduna din nou o obste de 30 de monahi. Dupa moartea sa, intre
1810 si 1817, cativa boieri din Tg. Jiu: Nicolae Brailoiu, Raducanu Mardanescu si Iosif Farcasescu din Farcasestii Gorjului, au construit actuala biserica din zid a
Manastirii Lainici, care a fost sfintita de catre Episcopul Galaction al Ramnicului cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului".
In Manastirea Lainici a stat ascuns Tudor Vladimirescu deghizat in calugar, deoarece era urmarit de turci pentru ca luptase impotriva lor in razboiul ruso -turc dintre
anii 1806 si 1812. De aceea, in 1817 Manastirea a avut de suferit, fiind devastata de turci; calugarii au fost alungati, iar lui Maxim monahul i s-a taiat capul.
Cuviosul Irodion Ionescu a fost staret la Manastirea Lainici intre 1854 si 1900, cu intermitente, El a fost adus de la Manastirea Cernica si numit staret la Lainici de
catre Sfantul Ierarh Calinic, imediat dupa numirea sa ca episcop de Ramnic.
Pimul razboi mondial, intre 1916 -1918, a fost nemilos fata de Manastirea Lainici, distrugand-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar si in biserica, facand
focul in ea si profanand-o peste masura. Pana azi se mai pastreaza scrijelite pe peretii din altar numele unor soldati si ofiteri care au dormit acolo si au profanat biserica.
Au fost furate de catre soldatii germani toate odoarele de pret, inclusiv clopotele. Arhiva Manastirii, care era de 16 metri liniari, a fost arsa, precum dovedesc documentele
vremii. Cimitirul a fost devastat si profanat, toate crucile fiind smulse si calcate in picioare. Dupa razboi nu se mai cunosteau mormintele, ce au ramaas neindentificate pana
astazi.
In 1929 a fost trimis de la Manastirea Frasinei un grup de 6 monahi, avandu-l staret pe Cuviosul Visarion Toia care au ridicat din ruine Manastirea, construind cladiri necesare
si introducand viata de obste cu un regim ascetic sever. ....
Dupa 1947, cand vine la conducere regimul comunist, Manastirea Lainici este lovita iarasi fara mila. In aceasta perioada incepe construirea caii ferate Bumbesti - Livezeni,
precum si modernizarea Drumului National, pe aceeasi distanta. Muncitorii care au executat aceste lucrari au devastat si afectat viata bisericeasca din manastire asemenea
unor invadatori pagani, ocupand toate terenurile manastirii, amplasand aici baraci.
In 1961 Manastirea Lainici este desfiintata ca manastire independenta, ramanand cu titlul de "casa de oaspeti". Pana in 1970 usile bisericii au fost inchise cu lacatul,
nemaipermitandu-se sa se faca slujbe decat numai in unele Duminici si sarbatori religioase.
Dupa Revolutia din 1989, ca urmare a afluentei crescande de credinciosi, in Manastirea Lainici se simtea nevoia unei biserici mai mari si mai incapatoare.
In iulie 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserica -catedrala.
Aceasta este inedita prin planul sau arhitectonic, cuprinzand doua biserici suprapuse. ....>
Informatiie sunt preluate din pliantul Manastirii Lainici.