< Vestigiile orasului roman Colonia
Ulpia Traiana Augusta Dacica se gasesc pe actuala vatra a comunei Sarmizegetusa (HD) la 17 km de Hateg, intr-o
regiune pitoreasca de la poalele Muntilor Poiana Rusca.
Dupa infrangerea dacilor, orasul a fost intemeiat de generalul Decimus Terentius Scaurianus (sec II e.n.) din porunca imparatului roman Traian (Marcus
Ulpius Traianus) (98 - 117). La ridicarea orasului a participat probabil, topograful (agrimensor) Balbus sau unul din discipolii acestuia.
Sarmizegetusa este singurul oras din Dacia constituit de romani ca atare, celelalte fiind construite in preajma sau pe ruinele asezarilor dace. Conform credintei
romane alegerea amplasamentului unui oras se facea prin invocarea zeului Jupiter, dupa care se orientau cele doua axe- strazi, decumanus maximus (EV) si
cardo maximus (NS), folosind dioptra (instrument pentru masurarea distantelor bazat pe masurarea unghiurilor). Din vremea lui Hadrian (Publius Aelius Hadrianus)
(117 -138) capata denumirea Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica- Sarmizegetusa, ceea ce arata dorinta imparatului de a arata dacilor ca noua stapanire
continua intr-un fel pe cea veche a regior daci. Orasul avea 15 000 - 20 000 de locuitori, proveniti in general din veterani romani ramasi in Dacia. ...
Orasul de forma dreptunghiulara (500 X 600 m), avea ziduri de piatra cu inaltimea de cca. 4 -5 m, grosimea de 1.80 m si un sant de aparare (cca. 6 m adancime).
Treptat s-a extins mult in afara zidurilor, construindu-se amfiteatrul, villae suburbanae, temple,mausolee, necropola. Forumul (centru civic), situat la intretaierea
celor doua magistrale, avea latimea de 42 m, era pavat cu ardezie si inconjurat de cladiri cu zidurile placate pana la o anumita inaltime cu marmura si impodobite
cu picturi, inscriptii, statui. In partea nordica un cryptoportic - probabil bazilica - lung si ingust (85 X 15 m), cu peretii placati cu marmura, era destinat intrunirilor
cetatenesti. Palatul Augustaliilor (Aedes Augustalium), de dimensiuni ample (85 X 65 m), reprezenta locul oficial rezervat ordinului augustaliilor, corporatie cu un
rol insemnat social, politic si religios in viata localitatii si a Daciei. Constructia, impunatoare, inchidea la mijloc o curte centrala despartita in doua printr-un zid si
inconjurata dinspre est si vest de cate o bazilica. In mijlocul curtii se ridica, pe un soclu puternic, altarul imparatului, in jurul caruia se celebrau serbarile. In partea
sudica, dinspre forum, cladirea cu etaj avea arcade si sanctuar, cisterne s.a. Incaperile pardosite cu mozaic de caramida, aveau peretii zugraviti in rosu pompeian.
Termele (28 X 29 m) reprezentau al treilea complex intramural important. Cladirea, construita in anul 158, avea doua grupuri de instalatii (bazine cu apa rece, bai
calde, bai fierbinti) destinate, separat, pentru barbati si femei. Amfiteatrul (88 X 69 m) din afara incintei cuprindea 5000 de locuri pe gradenele din lemn si marmura
(primul rand). Tiglele stampilate dovedesc ca a fost reconstruit in anul 158, sub Antonius Pius. Publicul patrundea prin 12 intrari impodobite cu coloane si arhitrave
de marmura. In afara incintei se mai gaseau temple (Templul Zeilor Sirieni, Templul Zeitei Nemesis, Templu lui Aesculap si al Hygeei s.a.), Mausoleul Aureliilor si doua
vile suburbane. Singurele apeducte romane atestate epigrafic si arheologic la Ulpia Traiana Sarmizegetusa erau subterane si au fost executate din conducte de lut
ars (tubuli fictiles), cu dimensiuni de 80 X160 mm, avand guri de imbinare (rostrum) la unul din capete. Importanta orasului si amploarea constructiilor realizate
dovedeste faptul ca romanii intentionau sa ramana definitiv in Dacia.>
- Constructii Monumentale - Editura Stiintifica si Enciclopedica - Bucuresti 1989 -