<Este amplasata in centrul istoric al orasului Brasov, in continuarea laturiis udice a Pietei Sfatului.
Generatii de mesteri brasoveni, printre care mesterul pietrar Conradus Lapicida (sec. XV), poate sef al constructorilor, si mesterul fierar Johann Miess.
Ctitoria este atribuita preotului Thomas al carui nume apare intr-un document din 5 august 1377.
Cladirea s-a ridicat pe locul unei bazilici distrusa de mongoli cu ocazia invaziei din 1241. Constructia bisericii romano - catolice s-a inceput dupa 1380
cand Brasovul devine resedinta a protopopiatului Tarii Barsei si a durat peste un secol. Invazia turcilor in 1421 opreste lucrarile, care sunt reluate dupa
1422 si sunt terminate in 1477-1480. Din anul 1477 dateaza portalul de lemn de pe latura de sud, iar in timpul lui Matia Corvin (1458-1490) se executa
pictura murala pe latura sudica. O serie de cutremure din perioada 1530 -1630 aduc pagube cladirii, care este distrusa in mare parte datorita incendiului
din 21 aprilie 1689; de atunci i-a ramas numele de
Biserica Neagra. Refacerea constructiei se realizeaza in perioada 1689 - 1772, fiind inlocuita si vechea
bolta gotica cu o bolta in plin cintru. De asemenea, colateralele au fost supraetajate prin introducerea tribunelor si astfel biserica de tip bazilical s-a
transformat intr-o pseudohala. Orga cu cele 4000 de tuburi si 4 claviaturi a fost instalata in 1839 de Carl August Buccholtz din Berlin.
Cea mai mare constructie gotica din tara si una din cele mai ample din SE Europei, Biserica Neagra are o lungime de 89 m, o latime de 37 m si o inaltime
(a turnului) de 65 m. Apartine fazei de apogeu a stilului gotic de biserica pseudohala cu trei nave si un cor trinavat. Caracteristica este extinderea acoperirii
navelor cu bolti de inaltime egala si la cor, compartimentat in trei nave realizandu-se astfel unitatea spatiala intre partile componente ale cladirii. Unicul turn
din dreapta intrarii principale cuprinde cel mai mare clopot din tara (6 t) si confera fatadei un pronuntat caracter asimetric, ca la mai toate bisericile mari din
Transilvania. Fatadele au un bogat decor sculptural, cu elemente ale goticului tarziu, flamboyant. Portalul intrarii principale, incadrat de o rama dreptunghiulara
cu sculpturi florale, este cel mai pretios impreuna cu cel nordic, asa-numita Poarta de Aur, precedata de o nisa boltita asezata intre doua contraforturi;
portalul sudic (c. 1476) este format din doua parti despartite printr-un stalp si doua ferestre in timpan. Statuile si pinaclurile sunt asezate in baldachine.
In continuare, pe inaltime, modenatura consta din arcuri variate sau arcade oarbe, treflate ori in acolada.>
- Constructii Monumentale - Editura Stiintifica si Enciclopedica - Bucuresti 1989 -