< Actuala comuna suburbana a Municipiului Bucuresti, Mogosoaia pastreaza in mare masura cadrul natural format din padurile si salba de
lacuri a Colentinei pe care, cu aproape trei veacuri in urma, bucurestenii le intalneau atunci cand se indreptau spre drumul Targovistei.
La mijlocul sec. XVII, pe malurile lacului unde acum se afla
Palatul Brancovenesc, se inalta o curte boiereasca de tara. In 1688, Constantin
Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti (1688 - 1714), ridica alaturi de aceasta un paraclis care se pastreaza si astazi, iar in 1702 vechile
cladiri au fost inlocuite cu actuala curte domneasca care, dupa marturiile unor calatori straini (La Motraye, F.J. Sulzer) constituia una din
cele mai somptuase resedinte domnesti din Europa. Ruinat dupa tragicul sfarsit al domnului Brancoveanu, palatul a fost restaurat cu numeroase
modificari, in 1860 -1880, dupa primul razboi mondial, iar ulterior, in 1957, cand s-a organizat in cadrul palatului un muzeu de arta brancoveneasca.
In curtea palatului se patrunde prin bolta unui turn cu foisor. Inaintea intrarii, in afara zidurilor, se afla vechiul paraclis cu pridvor, cu turnulet pe fatada
nordica, vechi picturi si un tablou votiv al domnitorului. In dreapta intrarii, vechea "cuhnie" cu pridvor are o bolta octogonala terminata cu un turn-lanterna,
ferestre pentru aerisire si evacuarea fumului. Subsolul palatului domnesc este format din patru spatii egale, dispuse in jurul unui pilon masiv central si acoperite
cu bolti bizantine (calote sferice pe pandantivi). Parterul, compus initial din opt incaperi amplasate injurul pivnitei centrale, era destinat slujitorilor domnesti.
Sunt descrise cu lux de amanunte, de catre Del Chiaro, secretarul italian al lui Brancoveanu, E. Chishull sau La Motraye, interioarele si planul etajului dispus
simetric in stanga si in dreapta unei axe ce se termina in loggie si in foisor.
Apartamentul domnesc cuprindea doua incaperi si marea sala a spatariei, cu tronul sculptat in lemn aurit si tapisat cu tesaturi pretioase. La fel ca la palatele
bizantine, culoarea rosie a tapetelor de postav constituia apanajul casei domnesti. In restul etajului se aflau apartamentul doamnei si un apartament mai mic
pentru oaspeti, In afara loggiei de la etaj se desfasura o larga perspectiva spre lac si padure,iar parterul lega direct interiorul de gradina, prelungind spatiul
interior spre cel natural. Caracteristic este faptul ca palatele brancovenesti sunt lipsite de scari interioare, comunicarea facandu-se doar din exterior cu scari
de piatra sau lemn. Chiar si loggia palatului, de fapt un pridvor deschis, cu balustrade fine, ajurate, din piatra si coloane neocorintice, rasucite si terminate cu
bogate capiteluri ce sprijina arcadele trilobate, nu isi gaseste usor corespondent in arta italiana....
Apropiindu-se de traditiile artei italiene, de la care a preluat motivele decorative ale Renasterii si barocului, imbinate cu cele orientale, arta brancoveneasca in
piatra a costituit un uimitor proces de asimilare la traditiile artistice romanesti, cu atat mai mult cu cat pana atunci in Muntenia predomina sculptura in lemn a
mesterilor romani. Cat priveste pictura - frescele istorice de pe bolti, portretele, din pacate pastrate in mica masura - aceasta reprezinta o perioada de tranzitie
de la formele medievale la cele moderne.>
- Constructii Monumentale - Editura Stiintifica si Enciclopedica - Bucuresti 1989 -
Acasa 
Căutare 
Înregistrare 
Conectare 
Subiect: PALATUL SI MUZEUL DE LA MOGOSOAIA 
Joi 07 Apr 2011, 08:53
[/URL)