< O gravura din sec.XVI apartinand lui Georg (Joris) Hoefnagel atesta faptul ca in acea vreme Cetatea era inconjurata de cladiri de lemn, unele cu etaj,
dispuse in jurul unor mari gradini si livezi. Astazi
Cetatea se afla intr-un cartier vechi al orasului, intre calea Clujului si str. Grivitei, din apropierea noului
centru civic. ...
A fost construita din ordinul principelui Stefan Bathory (1576 -1583), de arhitectii si inginerii militari Simone Genga (c.1530 -c.1595), Ottavio di Baldigara,
Giovanni Landi, Agostino Serena, iar dupa 1618 de arhitectul Giacomo Resti.
Primele fortificatii au fost ridicate in sec.XI. Fiind distruse de invaziile mongole, in sec. XIV -XV s-au ridicat noi intarituri care au fost inglobate in cadrul
cetatii de tip bastionar, construita in perioada 1570 -1598. In 1570 este ridicat, probabil, primul bastion Kiralfi, urmat de Bastionul Rosu (1572), de Bastionul
Nou (1576), de Bastionul Aurit (1583) si de Bastionul Ciung (1598). In perioada 1618 -1650 constructia este restructurata, arhitectul Giacomo Resti din Verona
realizand un palat pentagonal. In 1660 cetatea este ocupata de turci, iar mai tarziu de austrieci.
Cetatea de la sfarsit de secol XVI, de plan pentagonal, corespundea noilor conceptii ale arhitecturii militare italiene. Cele cinci bastioane scunde in forma de pica,
cuprindeau platforme mari pentru asezarea tunurilor in spatele unor parapete si erau inconjurate de un sant foarte larg. Legatura dintre bastioane si interiorul
cetatii se facea printr-o constructie de zidarie, ingustata, formand asa-numitele "urechi", in care erau asezate tunurile de flancare ale zidurilor.
Intreaga fortificatie "era executata din caramida, cu un brau de piatra cioplita, de o profilatura simpla (un tor intre doua platbande), asezata aproximativ la nivelul
apei din sant" (Gh. Sebestyen). Castelul pentagonal era compus din cinci aripi cu trei caturi, primele boltite, iar ultimul cu tavane de grinzi. El avea turnuri la
colturi, iar intrarea principala fiind, de asemenea, protejata de un turn. Aceste turnuri nu mai apar astazi, dupa refacerile ulterioare.
Fatadele, spre curtea interioara pentagonala, au si astazi arce in plin cintru desfasurate pe toate etajele. Galeriile de circulatie dadeau acces la diversele incaperi
ale castelului.
Cetatea de tip italian de la Oradea a fost una din cele mai importante de acest gen di europa sec. XVI, iar restaurarea ei ar permite reintegrarea in
patrimoniul cultural al tarii noastre al unui foarte valoros monument de interes national si universal.>
Constructii Monumentale - Editura Stiintifica si Enciclopedica - Bucuresti 1989 -