ATENEUL ROMAN

Ateneul Român este o sală de concerte din București, clădire situată pe Calea Victoriei în Piața George Enescu (partea nordică a Pieței Palatului). Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”



XXX

XXX

XXX

Ateneul Roman 13.11.2010


xxx

xxx

xxx

xxx

< Cladirea Ateneului s-a construit din initiativa dr. Constantin Esarcu ( 1836 -1898), acad. V.A. Urechia ( 1834 - 1901) si acad. dr. N. Kretzulescu (1812 -1901)
s.a. dupa proiectul arhitectului francez Paul L. Albert Galleron ( 1846 - ?), continuat ulterior de arh. Leonida Negrescu.
Cupola Ateneului a fost proiectata de ing Elie Radu ( cunoscut ca proiectant de gari si cai ferate).
Inceputa la 26 octombrie 1886, pe locul destinat unui manej al "Societatii Ecvestre Romane" constructia a fost terminata in 1897. In 1895 dupa plecarea arh. Galleron,
lucrarea este continuata de L. Negrescu care executa aripa posterioara a cladirii, folosita mult timp ca pinacoteca. Initial a fost sediul societatii literare "Ateneul Roman",
infiintata in 1863. La 5 martie 1889 in sala mare a Ateneului a fost audiat primul concert al Filarmonicii, iar in 1898 se inscrie in repertoriul sau prima auditie a Poemei Romane
de George Enescu. In anii 1919 - 1920 cladirea afost folosita de guvern ca sediu al Camerei Deputatilor. Dupa o serie de transformari ( 1924 - 1928, arhitect I. Fonescu),
cladirea Ateneului Roman a adapostit expozitii, un cinematograf si o biblioteca, pentru ca dupa 1958 sa devina sediul Filarmonicii de Stat "George Enescu".

Intrarea in cladire este deschisa de un portic monumental cu sase coloane ionice frontale si doua laterale, incununate cu un fronton. Marele hol circular de la intrare este inconjurat
de 12 coloane a caror tencuiala de stuc imita marmura roz. O scara monumentala si alte patru in spirala, din marmura de Carrara, formand balcoane, conduc in marea sala de concerte
(600 fotolii si 60 lojii) acoperita cu cupola decorata policrom. Acoperisurile celor patru scari formeaza mici cupole care inconjoara cupola mare (28,5 m diametru) inaltata pe un zid
circular strapuns de 20 de ferestre. Forma circulara a salii Ateneului a fost determinata de existenta fundatiilor executate pentru proiectatul manej initial. Decoratiile se datoresc
italianului Napoleone d'Este si germanilor H. Kubles, N. Schwalbach si F. Elsner, iar fresca circulara (75 m lungime) din sala de concerte, pictorului Costin Petrescu (1871 - 1954).
Monument de stil neoclasic, preluand in colonada porticului proportiile ordinului porticului de nord al Erechteionului, Ateneul reprezinta, prin varietatea materialelor, feronerie si decoratia
interioara bogata, policroma, un exemplu reusit de imbinare a clasicismului cu spiritul eclectic francez de la sfarsitul sec. XIX. >


- Constructii Monumentale - Editura Stiintifica si Enciclopedica - Bucuresti 1989 -