Lacul Vidra (VL)

<Lacul Vidra este un lac de acumulare. Lac antropic fondat in 1972 are un volum 340 mil. m3, suprafata 940 ha, lungime 9 km. Lacul este inconjurat de paduri de molid.

Barajul Vidra este amplasat pe raul Lotru, in cheile Vidra, la 30 km amonte de statiunea Voineasa. Reprezinta principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a raului Lotru.>

Sursa aici.

<Cum stateam noi cu harta mana, intr-o zi a sejurului nostru in statiunea Ranca, avand in vedere ca am prins numai zile frumoase, ne-am pornit in tot felul de drumetii. Astfel, vazand Lacul de acumulare Vidra (ce are o lungime de 8-9 kilometri), chiar dupa ce am fi strabatut transalpina pana la Obarsia Lotrului, ne-am decis ca pare un loc minunat de vazut, desi ne era teama de soseaua ce strabatea muntii.
Intr-un final ne-am luat inima in dinti, ne-am urcat in masina si am purces la drum. Scapati de transalpina, iata-ne ajunsi la 1 km de Obarsia Lotrului, unde un indicator ne arata drumul spre Voineasa, pe DN7A (42 de km), drum prin care urma sa trecem si pe la lacul Vidra (19 km).
Initial ne gandisem sa mergem si spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana, insa am inteles ca drumul spre Petrosani (28 km) este prost, plin de gropi si ca ne omoram masina.
Am pornit pana la urma paralel cu Lotrul, afara erau numai 6 grade intr-o zi insorita de noiembrie, soseaua bunicica, chiar daca ondulata, apa era cristalina, limpede. Drumul traverseaza si un podet peste un paraias care se varsa in Lotru, iar pe marginea soselei a mai ramas gheata de la ninsoarea precedenta.
Peisajul este superb pe soseaua ce serpuieste prin munti, printre brazi, foioase si conifere, se mai lucreaza insa la cateva portiuni.
Am intrat practic in zona lacului Vidra si am tinut lacul pe partea stanga, nu vedeam insa decat copacii si pe cat ne doream sa apara si lacul am avut de asteptat o jumatate de ora ca un utilaj sa termine lucrul la sosea.
Drumul devine din ce in ce mai prost, peisajul si mai frumos, apoi dam de gropi, ne zdruncinam din toate incheieturile, temperatura deja a urcat la 10 grade si, in fine, vedem cateva indicatoare: «Complex Vile Olanesti-Vidra» si un indicator de « Baraj Vidra, 4 kilometri », pana la statiunea Voineasa ne mai desparteau doar 25 de kilometri, deci se poate veni si din aceasta directie.
Intrucat teoretic eram in statiunea Vidra, eram nerabdatoare sa vad cum arata aceasta statiune necunoscuta mie si bucuroasa ca, in sfarsit, voi bea cafeaua pe care am ratat-o in acea dimineata.
Cu stupoare am putut sa vad cum statiunea nu era numai necunoscuta de mine, dar de nimeni…Era parasita pur si simplu! Cateva vile semete, gen motel, erau ridicate in terasamente astfel incat fiecare sa beneficieze de panorama oferita de superul lac Vidra. Pe langa ele sunt parcari generoase si scari « luminate » de felinare romantice care sa permita coborarea pana la drumul spre lac.
Vilele, bine cladite, erau scorojite, cu geamuri sparte si perdele fluturand prin ele. Un hotel care te intampina de bun-venit, acum plange dupa faima pe care nu a apucat sa o aiba.

Inspre muntii Lotrului se vede o partie de telescaun si de ski. Aici, odinioara, s-a dorit o statiune. Din pacate, Revolutia din Decembrie 1989 si-a pus amprenta pe ea, sugrumand-o inca din fasa. Neterminata, a intrat intr-o veritabila disputa intre sindicatele care detin un patrimoniu care se degradeaza pe zi ce trece, fara sa ii pese nimanui de acest lucru, nici macar autoritatilor locale.
Initial urcasem mai sus, la alte vile, care probabil sunt ale unor particulari, caci am vazut o bariera pusa si pe cineva care umbla pe acolo.
Peisajul este feeric, iar la altitudinea de aproape 1400 de metri nu poti respira decat aer curat. Mie mi s-a parut unul dintre cele mai frumoase locuri pretabile pentru o statiune, in care daca se investeste poate deveni o zona de odihna si agrement deosebit de frumoasa, sau poate fi folosita chiar pentru cantonamente, avand in vedere zona oarecum izolata si linistita.
Barajul Vidra ce este amplasat pe Lotru nu este din beton, iar «localnicii povestesc ca in aceasta zona se afla o mina de aur, tinuta in mare secret, care a fost exploatata de catre nazisti in cel de-al II-lea razboi mondial» (sursa click aici). Drumul pana la el este insa anevoios si periculos pentru o masina obisnuita, asa ca, la sfatul altor temerari, am decis sa nu ne incumetam. Nici macar nu exista semnale de telefonie mobila (Vodafone).
Ceea ce am vazut, insa, ne-a ajuns! O « statiune » in paragina aflata intr-un peisaj de basm. Un loc ireal de frumos, insa noua ne-a fost suficient sa mergem pe un drum foarte prost si sa vedem cele cateva vile/hoteluri dezafectate din statiune, ca sa mai purcedem sa cautam alte semne de viata, in conditiile in care Vidra urma sa faca parte dintr-un mare complex turistic...>


Sursa aici