(Manastirea Razboieni
► Destinaţia: Mănăstirea Războieni “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”
► Religie: mănăstire ordoxă de maici
► Localizare: sat Războieni, comuna Războieni, judeţul Neamţ
► Căi de acces: Piatra Neamţ – Girov – Ştefan cel Mare – Vad – Unghi – Războieni (distanţa – 31 km)
► Lista monumentelor istorice 2010: nr. 358, cod cod NT-II-a-A-10647 (01-04)
► Datare: Biserica “Sf.Voievozi ” (1496), Turnul clopotniţei (1862), Stăreţie ( sec. XX), Case monahale (sec. XIX-XX)
► Obiective turistice vecine: Văleni – parc dendrologic, Tupilaţi – Hanul Ancuţei, Hanul de la Şerbeşti, Stânca de la Şerbeşti
► Scurtă descriere a obiectivului: Situată pe o muchie de deal, în stănga pârâului Valea Albă, mănăstirea Războieni este o mărturie a luptei pentru apărarea fiinţei naţionale şi spirituale a neamului românesc. După strălucita biruinţă a lui Ştefan Voievod din 6 ianuariec 1475, la Vaslui, năvălitorii s-au întors cu armată numeroasă. Fără sprijin din afară, Moldova rezistă eroic, însă în urma încleştării din 26 iulie 1476 de la Pârâul Alb “ai nostri au pierit, încât s-a înălbit poiana de trupurile lor… Şi mulţi din boierii cei mai mari au picat şi vitejii cei mai buni au pierit şi fu jale mare în toată ţara” (Grigore Ureche).
S-a ridicat apoi Ştefan-Vodă şi a biruit pe cotropitori, însă Valea Albă i-a rămas vie în memorie şi inimă, după cum de spune şi pisania aflată pe peretele sudic al bisericii ctitorite cu două decenii mai târziu.
Intrarea în incinta mănăstirii se face trecând pe sub turnul clopotniţei aflat pe latura de nord-vest. Construit într-o epocă mult mai târzie, turnul nu se aseamănă cu celelalte construite de Ştefan cel Mare.
Între anii 1975 – 1977 s-au întreprins importante lucrări de restaurare, biserica fiind readusă la forma originală după îndepărtarea pridvorului şi turlelor adăugate în secolul XIX.
Exteriorul prezintă două şiruri de ocniţe sub cornişă, nouă firide prelungi acoperind absida Altarului de formă poligonală. Brâie succesive de discuri policrome şi benzi de cărămidă smălţuite încing partea superioară a bisericii.
Planul arhitectonic al bisericii Războieni este dreptunghiular, asemănător cu al altor ctitorii ştefaniene (Borzeşti, Piatra Neamţ). Sistemul de boltire al cupolelor, unitar şi robust, oferă întregului ansamblu echilibru şi monumentalitate.
Nu există ştiri documentare în legătură cu o eventuală pictură a bisericii, din vremea ctitorului sau din sec. al XVI-lea.
Lăcaşul de cult de la Războieni se distinge între toate celelalte ctitorii ştefaniene deoarece el adăposteşte osemintelor eroilor căzuţi în 1476 pentru apărarea credinţei strămoşeşti. Sub pardoseală, s-a descoperit un strat masiv de oseminte cu o grosime variabilă, însă continuu pe întreaga suprafaţă studiată. Aici se odihnesc, unii lângă alţii, “boierii cei mari” alături de vitejii răzeşi, uniţi în aceeaşi jertfă pentru apărarea credinţei şi răsplătiţi cu aceeaşi cunună a muceniciei.
În 1730 se înfiinţează aici un modest schit de călugări, iar în 1800 Mitropolitul Veniamin Costachi transformă aşezarea monastică în mănăstire de maici. Din 1990 o mică comunitate monahală a luat în primire biserica şi de atunci la Războieni se slujeşte în fiecare zi. ...)
Sursa:
http://www.descopera-judetul-neamt.ro/categorie/monumente-istorice/