PESTERA LILIECILOR , Bistrita - Costesti (VL)

Pestera Liliecilor Bistrita - Costesti
< Monument al naturii, pestera „Liliecilor ” este situata in zona carstica Buila- Vanturarita, pe versantul vestic al interfluviului Bistrita – Romani, spre valea Bistrita valceana. Golul subteran are doua deschideri de 1.75/0.75 m, si respectiv de 12.00/10.50 m, cu orientare spre est.
Altitudinea absoluta a cavitatii este de 750 m, iar altitudinea relativa difera: intrarea din amonte – 44 m,intrarea din aval (folosita curent) – 60 m.
Interiorul pesterii adaposteste doua biserici. Prima dateaza din 1633, si ocupa una din cavitatile pesterii, iar cea de a doua este o mica constructie din zid, cu acoperis de sindrila, ridicat in 1637. Pictura ce decoreaza monumentele a fost refacuta in anii 1781 -1782 si 1828 -1831.
Vizitatorul, urmand DN 67 (Rm. Valcea – Tg. Jiu) pana la km 35, si drumul judetean Costesti – Bistrita (5 km) pana la Manastirea Bistrita, pe o carare amenajata poate ajunge cu usurinta la Pestera Liliecilor.>
Din pliantul turistic al judetului Valcea

<Pestera Liliecilor de la Manastirea Bistrita
Sinonimii: Pestera lui Grigore Decapolitul, Pestera Bistrita, Pestera Liliecilor de la Manastirea Bistrita.
Pestera se gaseste la capatul nordic al satului Bistrita, la 150 m distanta de Manastirea Bistrita, in versantul drept al Cheilor Bistritei, la o altitudine de 850 m si 60 m fata de vale.
Din soseaua Ramnicu Valcea – Targu Jiu, unde se afla un indicator ce invita la vizitarea pesterii, se intra mai intai in Comuna Costesti, iar de aici pana la pestera mai sunt 7 km.
Posibilitati de cazare sunt la motelul si popasul turistic din localitatea Horezu.
Date istorice. Pestera a fost cunoscuta si locuita de pustnici in evul mediu. In 1635 calugarii Macarie si Daniel au ridicat in pestera un mic schit, care a fost recladit in 1916. Tot ei au cladit in partea opusa a pesterii o capela, in care se pastreaza moastele Sfantului Grigore Decapolitul.
In literatura de specialitate este mentionata prima data in 1929 de E. Racovita.
Descriere.Pestera, in lungime de 250 m, este amenajata si electrificata. Dupa ce urcam treptele dinaintea intrarii, patrundem intr-un culoar ingust si scund care, dupa 30 m, ne conduce intr-o sala mai mare. Inainte cam cu 10 m de o scara, se poate urca peste o mare lespede suspendata si patrundem intr-un culoar infundat, ce reprezinta etajul superior al pesterii.
Din galeria principala urcam un mic prag si patrundem intr-o galerie in al carei capat se afla Izvorul – doua mici gauri cu apa.
Revenind la galeria principala, facem un larg ocol si coboram la cealalta intrare a pesterii, care este mult mai mare si sub care se afla construit micul schit. Privelistea din acest punct asupra Cheilor Bistritei, imbinarea dintre cadrul natural si ambianta istorica confera locului un farmec deosebit,de fapt, principalul element de valoare peisagistica al acestei amenajari turistice. Ne intoarcem prin galeria principala pentru a vedea si Altarul. In tavanul galeriei se afla uneori mari colonii de lilieci, pe seama carora in aceasta pestera s-au format mari cantitati de guano, cu o grosime apreciata la 1.7 m si un volum de 10 vagoane.
Pestera este totodata remarcabila prin elementele sale istorice ( a se citi religioase), prin completarile si utilizarile pe care i le-a dat omul, alaturandu-se putinelor situatii de acest gen din tara noastra.
Conditii de vizitare. Fiind amenajata si electrificata, poate fi vizitata in tinuta obisnuita.>
Pesteri din Romania- Ghid turistic-Editura Sport Turism – Bucuresti 1984

Cateva imagini aici.